+40 751 047 136

Prin Decizia nr. 601/2020, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 164 alin. (1) din Codul civil, care stabileau că persoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienației ori debilității mintale, va fi pusă sub interdicție judecătorească.

Ulterior pronunțării acestei Decizii, în legislația națională nu a mai existat cadrul legal necesar pentru soluționarea cererilor de punere sub interdicție, aspect care a îngreunat situația persoanelor cu dizabilități și a aparținătorilor acestora, care au fost lipsiți de posibilitatea instituirii măsurilor de ocrotire.

Recent, a fost adoptată de către Parlament, Legea privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale, act normativ care a fost transmis spre promulgare Președintelui României, în data de 29.04.2022.

Ce măsuri de ocrotire sunt prevăzute de noul act normativ pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale?

Potrivit noilor reglementari, majorul care nu se poate îngriji singur de interesele sale din cauza unei deteriorări a facultăților mintale, temporare sau permanente, parțiale sau totale, stabilite în urma evaluării medicale şi psihosociale, şi care are nevoie de sprijin în formarea sau exprimarea voinţei sale, poate beneficia de consiliere judiciară sau tutelă specială, dacă luarea acestei măsuri este necesară pentru exercitarea capacității sale civile, în condiții de egalitate cu celelalte persoane.

Cine poate solicita instituirea punerii sub ocrotire?

Instituirea consilierii judiciare sau a tutelei speciale poate fi cerută de cel care necesită ocrotire, de soțul sau de rudele acestuia, de afini, de persoana care locuiește cu el, precum și de celelalte persoane, organe, instituții sau autorități.

Desemnarea tutorului

Orice persoană care are capacitatea deplină de exercițiu poate desemna prin act unilateral sau convenție, încheiate în formă autentică, persoana care urmează a fi numită tutore pentru a se îngriji de persoana şi bunurile sale în cazul în care ar fi pusă sub consiliere judiciară sau tutelă specială.

De asemenea, persoana care are capacitatea deplină de exercițiu sau persoana care beneficiază de consiliere judiciară poate să încheie un mandat de ocrotire pentru situația în care nu ar mai putea să se îngrijească singură de persoana sa ori să-şi administreze bunurile.

Consilierea judiciară

Beneficiază de consiliere judiciară, persoana majoră care are deteriorate facultățile mintale doar parțial și care are nevoie să fie consiliată în mod continuu în exercitarea drepturilor și libertăților ei.

Instituirea consilierii judiciare este dispusă pentru o perioadă care nu poate depăși 3 ani.

Tutela specială

În situația în care deteriorarea facultăților mintale este totală și permanentă, se instituie tutela specială. Pot beneficia de tutelă specială și minorii cu capacitate de exercițiu restrânsă. Cu toate acestea, atunci când instanța de tutelă apreciază că ocrotirea persoanei se poate realiza prin instituirea curatelei sau prin punerea sa sub consiliere judiciară, această măsură se poate dispune cu un an înainte de data împlinirii vârstei de 18 ani și începe să producă efecte de la această dată.

Instituirea tutelei speciale este dispusă pentru o perioadă care nu poate depăși 5 ani. Cu toate acestea, în cazul în care deteriorarea facultăților mintale ale persoanei ocrotite este permanentă, instanța poate dispune prelungirea măsurii tutelei speciale pentru o durată mai mare, care nu poate să depășească 15 ani.

Efectele măsurilor de ocrotire

Dispunerea măsurii de ocrotire nu aduce nicio atingere capacității celui ocrotit de a încheia actele juridice pentru care instanța a stabilit că nu este necesară încuviințarea ocrotitorului sau, după caz, reprezentarea sa. La rândul său, tutorele poate încheia anumite acte de dispoziție doar cu autorizarea prealabilă a instanței de tutelă.

Prin hotărârea prin care a fost instituită consilierea judiciară sau tutela specială, instanța de tutelă poate stabili în funcție de gradul de autonomie al persoanei ocrotite şi de nevoile sale specifice, categoriile de acte pentru care este necesară încuviințarea actelor sale sau, după caz, reprezentarea ei. Instanța poate dispune ca măsura de ocrotire să privească chiar şi numai o categorie de acte. De asemenea, instanța poate dispune ca măsura de ocrotire să se refere numai la persoana celui ocrotit sau numai la bunurile sale.

Ocrotitorul sau reprezentantul persoanei ocrotite este dator să sesizeze instanța de tutelă ori de câte ori constată că există date și circumstanțe care justifică reevaluarea măsurii, precum și cu cel puțin 6 luni înainte de expirarea duratei pentru care aceasta a fost dispusă, în vederea reevaluării ei.

Dispoziții tranzitorii – dificultăți practice – risc de blocare a activității instanțelor de judecată

• Persoanele aflate la data intrării în vigoare a noii legi, sub interdicție judecătorească vor fi supuse, noilor dispozițiile legale;

• în acest scop, instanțele judecătorești, din oficiu sau la cerere, vor reexamina toate măsurile de punere sub interdicție judecătorească și, după caz, vor dispune: a) înlocuirea acesteia cu una dintre noile măsuri de ocrotire; b) ridicarea acesteia, dacă nu mai sunt îndeplinite condițiile prevăzute de noua lege pentru instituirea unei măsuri de ocrotire;

• până la rămânerea definitivă a hotărârilor pronunțate potrivit punctului de mai sus, cei aflați sub interdicție judecătorească se consideră, de plin drept, în ceea ce privește starea și capacitatea lor, ca fiind persoane cu privire la care a fost instituită tutela specială;

• persoanele numite în funcția de tutore vor fi menținute de către instanța de tutelă în această calitate, cu excepția cazului în care, potrivit legii, nu mai pot îndeplini această funcție;

• până la reexaminarea măsurii punerii sub interdicție judecătorească, persoanele care au fost numite tutore anterior intrării în vigoare a prezentei legi își exercită funcția în conformitate cu dispozițiile legale;

• reexaminarea din oficiu a măsurilor de punere sub interdicție judecătorească de către instanțele judecătorești se realizează în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a noii legi. Împlinirea acestui termen nu înlătură îndatorirea instanțelor de a reexamina, în continuare, din oficiu, toate măsurile de punere sub interdicție judecătorească. În scopul reexaminării, președinții de instanță vor lua măsuri pentru realizarea, în termen de 90 de zile de la data publicării noii legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, a inventarului dosarelor în care a fost dispusă măsura punerii sub interdicție judecătorească;

• judecarea cererilor având ca obiect punerea sub interdicție judecătorească aflate pe rolul instanțelor judecătorești la data intrării în vigoare a prezentei legi se reia, indiferent de stadiul procesual în care acestea se află;

• în cazul cererilor aflate în apel, hotărârile prin care acestea au fost soluționate în primă instanță se consideră desființate de plin drept, iar dosarele se transmit de îndată, din oficiu, pe cale administrativă, primei instanțe competente.

Sperăm că acest articol ți-a fost de ajutor. Ți-am pregătit și un articol cu privire la procedura delegării autorității părintești în situația în care părintele este plecat la muncă în străinătate. 

Alte articole din această categorie

Avocat titular Dinu Maria Cristina

Cabinet de Avocat si Insolventa Dinu Maria Cristina

 Phone  +40 751 047 136  

  e-mail  office@dinulawyers.ro 

Copyright @ 2010-2023 Dinulawyers - Cabinet de Avocat si Insolventa | All rights reserved | Legal Notices | Privacy Policy | Cookies Policy