Citește și alte articole

Avocat titular Dinu Maria Cristina

 

Cabinet de Avocat si Insolventa Dinu Maria Cristina

CallLawyer
Cabinet de Avocat si Insolventa Dinu Maria Cristina
06 februarie 2026

CLIENTUL NU-TI PLĂTEȘTE FACTURILE?
CE AI DE FĂCUT (RAPID ȘI CORECT) CA SĂ ÎȚI RECUPEREZI BANII

Puține lucruri consumă mai multă energie într-o firmă decât o factură neachitată. În momentul în care ai livrat marfa sau ai prestat serviciile, ai făcut deja partea ta din contract. În mod firesc, te aștepți ca partenerul comercial să facă și el ce îi revine: să plătească.

 

Doar că, în practică, realitatea este alta.

 

De cele mai multe ori, neplata nu apare dintr-o dispută reală, ci dintr-o combinație periculoasă: lipsă de lichidități, dezorganizare, amânare intenționată și, uneori, rea-credință.

 

Problema este că pentru creditor, o factură neîncasată nu înseamnă doar o sumă „în aer”. Înseamnă cash-flow afectat, datorii în lanț, furnizori neachitați, salarii întârziate și uneori începutul unei vulnerabilități care poate duce chiar la insolvență.

 

În acest articol explic, ce pași recomand să urmezi atunci când un client nu îți plătește facturile și cum îți poți proteja firma astfel încât să nu ajungi, repetat, în aceeași situație.

 

 

  1. Prima greșeală: să aștepți prea mult

 

Antreprenorii au tendința să „mai lase câteva zile”, mai ales dacă au avut o relație bună cu clientul sau dacă speră să nu tensioneze colaborarea.

 

Este o reacție firească. Dar juridic și economic, este una dintre cele mai riscante.

 

De ce?

 

Pentru că, în majoritatea cazurilor, cu cât trece timpul, cu atât:

  • șansele de recuperare scad,
  • debitorul își prioritizează alte plăți,
  • apare riscul ca firma debitoare să intre în insolvență.

 

În recuperarea creanțelor, timpul lucrează aproape întotdeauna împotriva creditorului.

 

  1. Ce faci imediat după scadență

 

În primele zile după scadență nu recomand un ton agresiv, ci o abordare fermă, dar neutră.

 

Un e-mail simplu, în care:

  • atașezi factura,
  • menționezi că termenul de plată a fost depășit,
  • soliciți o dată concretă de achitare,

poate rezolva rapid situația dacă întârzierea este reală.

 

În practică, aici se face prima diferență între un debitor serios și unul problematic: debitorul de bună-credință răspunde și propune o soluție, chiar dacă nu poate plăti imediat.

 

  1. Dacă nu răspunde sau te amână: notificarea scrisă

 

Dacă trec aproximativ 10–15 zile și nu ai niciun răspuns clar, nu mai este recomandabil să rămâi în zona informală.

 

Următorul pas corect este o notificare transmisă oficial:

  • prin poștă cu confirmare de primire,
  • prin curier,
  • sau prin avocat (variantă care de multe ori schimbă complet dinamica).

 

Notificarea trebuie să fie scurtă, clară și să conțină:

  • suma datorată,
  • factura/facturile,
  • termenul de plată,
  • avertismentul expres că în lipsa plății vei demara procedura judiciară.

 

De cele mai multe ori, aceasta este etapa în care debitorii care „joacă la timp” încep să reacționeze.

 

  1. „Mai așteptăm puțin” – capcana care costă bani

 

Foarte des aud această replică: „Mai așteptăm două săptămâni, poate plătește.”

 

În unele cazuri, da, plătește. În multe altele însă, acel „mai așteptăm” se transformă în:

  • 2 luni,
  • 6 luni,
  • 1 an, după care firma creditor ajunge să creadă că „nu mai are ce face”.

 

Adevărul este că are ce face, dar deja a pierdut avantajul momentului.

 

Când debitorul vede că nu există consecințe, își permite să amâne. În business, asta se întâmplă mai des decât ar trebui.

 

  1. După 30 de zile de la scadență: începe recuperarea juridică

 

Dacă după aproximativ 30 de zile de la scadență:

  • nu există plată,
  • nu există un angajament real,
  • nu există garanții,

recomandarea mea este să nu mai pierzi timp și să începi procedura legală.

 

În funcție de documentele existente, există mai multe variante, unele foarte rapide.

 

a) Ordonanța de plată/cererea de valoare redusa

 

Acestea sunt printre cele mai eficiente proceduri pentru recuperarea creanțelor între profesioniști, fiind considerabil mai rapide decât un proces clasic.

 

Dacă actele sunt clare (contract, facturi acceptate, dovezi de livrare/prestare), se poate obține un titlu executoriu într-un termen relativ scurt, fără un litigiu de durată.

 

b) Cererea de chemare în judecată pe drept comun

 

Dacă există dispute reale între părți, lipsesc documente esențiale sau debitorul contestă creanța sau prestarea serviciilor/livrarea mărfii, atunci recuperarea se face printr-un proces de drept comun, care presupune administrarea de probe mai complexe și o durată mai îndelungata de soluționare.

 

  1. Ai contract? Ai un avantaj major.

 

Contractul bine redactat face diferența dintre:

  • un dosar simplu, câștigat rapid,
  • și
  • un litigiu lung, cu probe multe, martori, expertize și costuri inutile.

 

Un contract bun trebuie să prevadă clar:

  • termenul de plată,
  • penalități de întârziere,
  • condițiile de recepție,
  • ce înseamnă acceptarea serviciilor,
  • eventuale garanții,
  • clauze privind rezilierea.

 

În practică, contractele „luate de pe internet” nu ajută aproape niciodată în mod real.

 

Uneori chiar creează probleme, pentru că sunt vagi și ușor de interpretat.

 

  1. Nu ai contract? Atunci ai nevoie de dovezi foarte clare

 

În multe colaborări comerciale, firmele lucrează fără contract. Se livrează pe bază de comandă telefonică sau e-mail, se emite factura și se presupune că este suficient.

 

Nu întotdeauna.

 

Pentru ca o creanță să fie ușor recuperabilă, trebuie să poți dovedi:

  • că serviciul a fost prestat sau marfa livrată,
  • că debitorul a acceptat prestația,
  • că suma este certă și exigibilă.

 

Ce documente ajută concret:

  • comenzi scrise,
  • e-mailuri în care clientul confirmă prestarea serviciilor,
  • procese-verbale de recepție,
  • avize, CMR-uri, dovezi de livrare,
  • confirmări de sold,
  • plăți parțiale,
  • recunoașteri ale datoriei (inclusiv în mesaje).

 

În practică, chiar și un e-mail în care debitorul spune „plătesc săptămâna viitoare” poate avea valoare juridică importantă.

 

  1. Penalitățile: utile doar dacă sunt stabilite corect

 

Mulți antreprenori includ penalități pe factură („0,5% pe zi”) și cred că automat le pot solicita.

 

În realitate, penalitățile nu sunt opozabile dacă nu există un acord real al părților.

 

Cu alte cuvinte: dacă penalitățile nu sunt prevăzute într-un contract semnat sau acceptat, cel mai probabil vei putea solicita doar dobânda legală.

 

Dacă însă penalitățile sunt stabilite corect contractual, ele pot reprezenta o presiune legitimă și eficientă asupra debitorului și pot fi acordate de instanță.

 

 

  1. Dacă debitorul promite că plătește, cere garanții (nu promisiuni)

 

Există o diferență uriașă între:

  • „Plătesc luna viitoare, doar ne cunoaștem.”
  • și
  • „Sunt de acord să semnez un angajament de plată sau să ofer garanții concrete.”

 

În practică, dacă debitorul este serios, va accepta să ofere garanții minime:

  • emiterea unor bilete la ordin / file CEC;
  • încheierea unei tranzacții notariale;
  • semnarea la notar a unui contract de ipotecă sau a unui contract de gaj;
  • încheierea unui contract de fidejusiune, prin care administratorul societății partenere (sau o terță persoană) se obligă cu patrimoniul personal să achite creanța, dacă societatea nu o plătește în condițiile stabilite;
  • avalizarea biletelor la ordin de către administrator, situație în care acesta va răspunde cu bunurile personale pentru plata creanței.

 

Refuzul total de a oferi orice garanție este, de cele mai multe ori, un semnal clar că debitorul fie nu vrea să plătească, fie nu poate.

 

  1. Când merită să apelezi la avocat?

 

De regulă, cu cât avocatul este implicat mai devreme, cu atât costurile totale sunt mai mici.

 

Pentru că recuperarea creanțelor nu înseamnă doar proces. Înseamnă strategie:

  • cum notifici,
  • ce acte strângi,
  • ce procedură alegi,
  • ce șanse reale există,
  • cum te protejezi pentru viitor.

 

De multe ori, o notificare redactată profesionist, la momentul potrivit, duce la plată fără proces. Iar asta este scenariul ideal: îți recuperezi banii fără ani de litigii.

 

 

Concluzie: facturile neîncasate se recuperează cu disciplină, nu cu noroc

 

În business, neplata facturilor nu este o excepție. Este un risc constant. Diferența dintre firmele care pierd bani și cele care își protejează capitalul este modul în care reacționează.

 

Dacă un client nu plătește, nu este suficient să speri că „se rezolvă”. Trebuie să acționezi etapizat, rapid și documentat.

 

Iar dacă situația se repetă, soluția nu este să accepți pierderile ca pe ceva normal, ci să îți construiești un sistem juridic clar: contracte bine făcute, penalități stabilite corect, dovezi organizate și proceduri ferme de notificare.

 

Recuperarea creanțelor nu este despre răzbunare. Este despre protejarea firmei tale.

 

Sperăm că acest articol ți-a fost de ajutor. Dacă partenerul tău de afaceri a intrat în insolvență, ți-am pregătit un articol despre recuperarea datoriilor de la o firmă în insolvență.

 

Articol scris de avocat Dinu Maria Cristinawww.dinulawyers.ro – specialist în insolvență, lichidări, litigii de munca, achizitii publice, recuperări creanțe, recuperari concedii medicale și litigii între profesioniști.

 

 

man holding banknote

Alte articole din această categorie

arrow left
arrow right